Securitate online

Ar trebui să lași VPN-ul pornit tot timpul?

Când ești plecat de acasă, e mai bine ca VPN-ul să rămână pornit fără să fie nevoie să te gândești la el: pe Android, de asta se ocupă două setări de sistem. Acasă, e mai ales o chestiune de încredere.

Laptop și telefon cu câte un comutator pornit, înconjurate de o panglică galbenă prinsă cu un lacăt, legate de o casă, un tren, o cafenea și un hotel.
Cuprins

Pleci dimineața, iar telefonul trece de pe Wi-Fi-ul de acasă pe 4G. În gară, se conectează singur la rețeaua Wi-Fi salvată într-o zi în care trenul a întârziat. Seara, când ajungi acasă, pornești din nou computerul. Ar trebui ca VPN-ul să rămână pornit în tot acest timp?

Pe rețelele pe care nu le controlezi, da, și ideal e ca asta să se întâmple de la sine. Acasă, e mai degrabă o alegere decât o necesitate. Iar când un site refuză conexiunea sau imprimanta nu mai răspunde, e mai bine să schimbi setările VPN-ului sau să-l oprești o clipă decât să insiști.

Unde chiar are sens să-l lași pornit

Pe o rețea pe care nu o controlezi

Hotel, tren, cafenea, casă închiriată în concediu: nu știi nici cine administrează rețeaua, nici cum e configurată. CNIL, autoritatea franceză pentru protecția datelor, atrage atenția într-un articol despre rețelele Wi-Fi publice (în limba franceză) că unui atacator îi este foarte ușor să creeze un punct de acces Wi-Fi cu numele unui restaurant. Recomandarea ei: să treci pe rețeaua mobilă când transmiți date personale și, dacă nu ai de ales, să preferi site-urile HTTPS și să folosești un VPN.

HTTPS criptează deja conținutul comunicării tale cu majoritatea site-urilor. VPN-ul adaugă altceva: cel care administrează rețeaua nu mai vede, în mod normal, ce site-uri accesezi, ci doar o conexiune către serverul VPN. Ghidul nostru despre Wi-Fi-ul public arată ce protejează tunelul VPN și ce nu.

Când telefonul schimbă rețeaua fără să te întrebe

Acesta e cel mai solid argument pentru un VPN „mereu activ”. Un telefon se poate reconecta singur la o rețea Wi-Fi salvată de îndată ce ajunge din nou în raza ei. De altfel, CNIL recomandă să lași conectarea automată activă doar pentru rețelele de la birou și de acasă.

O femeie merge de acasă spre terasa unei cafenele, cu telefonul în mână, sub o panglică luminoasă care leagă Wi-Fi-ul, o antenă GSM și un lacăt.

Dacă pornești VPN-ul doar când îți aduci aminte, s-ar putea să fie oprit tocmai când telefonul schimbă rețeaua. Odată configurat să rămână activ permanent, nu mai trebuie să te gândești la el.

Ce nu face VPN-ul, nici măcar când e pornit

Un VPN protejează drumul pe care îl parcurg datele tale, nu ce faci cu ele. Un site fals îți primește parola chiar și prin tunelul criptat al VPN-ului. Un atașament infectat rămâne infectat, iar un cont a cărui parolă a apărut într-o scurgere de date rămâne expus.

Electronic Frontier Foundation (EFF), un ONG american care apără libertățile digitale, consideră că reclamele exagerează mult avantajele VPN-urilor (în limba engleză). Mai eficiente, spune EFF, sunt parolele puternice, autentificarea în doi pași și actualizările. Un VPN nu te face nici anonim: un cont în care ești conectat sau câteva cookie-uri sunt de ajuns ca să fii recunoscut.

Acasă: mai degrabă o alegere decât o necesitate

La tine acasă, în principiu, știi cine se conectează la Wi-Fi. Rămâne furnizorul tău de internet. Datorită HTTPS, nu vede nici paginile exacte pe care le deschizi, nici ce scrii în ele. Dar, așa cum explică ghidul EFF despre alegerea unui VPN (tot în limba engleză), poate vedea numele site-urilor accesate și când le-ai vizitat.

Cu VPN-ul pornit, aceste informații îi sunt ascunse. Asta nu înseamnă că dispar: acum le poate vedea furnizorul VPN. Să lași VPN-ul pornit acasă înseamnă, așadar, să-ți muți încrederea de la unul la celălalt. Dacă ai mai multă încredere în serviciul tău VPN decât în furnizorul de internet, e logic să-l ții pornit. Altfel, nimic nu te obligă s-o faci.

Mai e o limită: o aplicație VPN acoperă doar dispozitivul pe care este instalată. Televizorul sau consola se conectează tot prin router, ca până acum.

Ce te costă un VPN pornit tot timpul

Viteza și timpul de răspuns. Datele tale fac un ocol prin serverul VPN și sunt criptate pe drum. În funcție de cât de departe e serverul și de cât de încărcat este, diferența poate trece neobservată sau se poate simți, mai ales la activitățile în care contează cea mai mică întârziere, cum ar fi jocurile online. Dacă nu ești sigur, măsoară viteza cu și fără VPN, după metoda din ghidul nostru despre conexiunile încetinite de VPN.

Bateria. Menținerea tunelului și criptarea fiecărui schimb de date îi dau ceva de lucru telefonului, mai mult sau mai puțin în funcție de model și de cum îl folosești. După câteva zile, uită-te în setările bateriei să vezi dacă aplicația VPN e printre cele care consumă cel mai mult.

Captcha-urile. Google explică că mesajul „Sistemele noastre au detectat un trafic neobișnuit din rețeaua ta de computere” poate apărea atunci când alte persoane care folosesc același VPN ca tine trimit căutări automate. De cele mai multe ori, e suficient să rezolvi o verificare reCAPTCHA (să bifezi o casetă și, uneori, să treci un mic test cu imagini).

Serviciile care refuză VPN-urile. Unele blochează conexiunile care par să treacă printr-un VPN. Netflix, de exemplu, cere în centrul său de ajutor să dezactivezi VPN-ul sau proxy-ul, explicând că un VPN poate face să pară că te conectezi din altă locație.

Când să-l oprești sau, mai degrabă, să-i schimbi setările

Un site sau banca ta refuză conexiunea

Dacă un serviciu îți blochează accesul sau îți cere verificare după verificare cât timp VPN-ul e activ, alege mai întâi un server din țara ta. Dacă nici asta nu ajută, oprește VPN-ul cât durează operațiunea, de preferat acasă sau pe rețeaua mobilă, nu pe un Wi-Fi public.

Imprimanta sau televizorul nu mai răspunde

În funcție de aplicație și de setările ei, traficul destinat dispozitivelor din casă poate fi și el trimis prin tunel ori blocat: computerul nu mai găsește imprimanta, telefonul nu mai vede televizorul. Verifică dacă aplicația ta are o opțiune pentru rețeaua locală. Dacă nu are, deconectează VPN-ul ca să tipărești sau să pornești videoclipul: ești acasă, în propria rețea.

O aplicație trebuie să știe unde te afli

Un serviciu care te localizează după adresa IP (vremea locală, conținut disponibil doar într-o anumită țară) o vede pe cea a serverului VPN și, de obicei, te plasează în regiunea acelui server. Poate fi suficient să alegi un server aproape de tine. În schimb, VPN-ul nu modifică poziția GPS a telefonului: dacă aplicația are acces la ea, oprirea VPN-ului nu va schimba nimic. Important e pe ce se bazează aplicația: pe adresa IP sau pe GPS.

Capcana clasică: uiți să-l repornești

Oprești VPN-ul „doar pentru site-ul ăsta” și rămâne oprit până a doua zi, inclusiv când telefonul se conectează din nou la Wi-Fi-ul din gară. Repornește-l imediat ce ai terminat, chiar înainte să închizi pagina, și verifică dacă indicatorul VPN a reapărut. Pe Android, dacă ai pornit opțiunile „VPN activat permanent” și „Blochează conexiunile fără VPN”, oprirea VPN-ului te lasă și fără internet: dezactivează mai întâi aceste opțiuni din setări, apoi reactivează-le imediat după aceea.

Un VPN „mereu activ” pe care te poți baza

Ca să nu mai depinzi de memoria ta, ai la îndemână două mecanisme complementare: un VPN care pornește singur și o blocare care nu lasă traficul să iasă când tunelul cade.

Pe Android: „VPN activat permanent” și blocarea conexiunilor fără VPN

Începând cu versiunea 8.0, Android oferă două setări, descrise în documentația sa pentru dezvoltatori (în limba engleză). Cu „VPN activat permanent”, sistemul lansează VPN-ul când pornește telefonul și îl ține activ până la oprirea dispozitivului. Cu „Blochează conexiunile fără VPN”, traficul aplicațiilor tale care nu trece prin VPN este oprit: dacă tunelul cade, aplicațiile nu trec pe furiș pe conexiunea obișnuită.

E un compromis voit, iar Android te avertizează când activezi opțiunea: cât timp VPN-ul nu e conectat, nu ai deloc internet. Dacă VPN-ul activat permanent se întrerupe sau nu reușește să se conecteze, apare o notificare pe care nu o poți închide și care rămâne afișată până când VPN-ul revine. Notificarea dispare și dacă dezactivezi tu opțiunea: atunci nimic nu-ți va mai aminti s-o reactivezi.

Totuși, blocarea nu e absolută: sistemul lasă să treacă pe lângă tunel câteva schimburi tehnice de date, cum ar fi testele de conectivitate pe care le face când se conectează la o rețea Wi-Fi. Pentru Google, acesta e un comportament intenționat, semnalat în 2022 de site-ul de specialitate BleepingComputer (în limba engleză).

Aceste comutatoare se află în setările telefonului, la secțiunea VPN: atinge pictograma în formă de roată dințată de lângă numele aplicației tale (dacă e nevoie, scrie „VPN” în bara de căutare). Numele și locul lor diferă în funcție de versiunea de Android și de producător. Dacă apar gri, cu mențiunea „Nu este acceptată de această aplicație”, aplicația nu e compatibilă cu VPN-ul activat permanent; pe un telefon gestionat de angajator, e posibil și ca administratorul să le fi blocat.

Un caz de reținut: unele rețele Wi-Fi din hoteluri sau din trenuri îți cer să confirmi accesul pe o pagină de întâmpinare înainte ca VPN-ul să se poată conecta. Dacă pagina nu apare, dezactivează blocarea ca să poți trece de ea, apoi reactiveaz-o imediat.

Pe Windows: kill switch-ul aplicației

De blocare se ocupă, de obicei, kill switch-ul aplicației VPN, un fel de siguranță care taie traficul. Verifică dacă e activat și caută în secțiunea de ajutor a programului în ce situații blochează traficul și ce anume îl deblochează. Kill switch-ul nu lansează însă VPN-ul în locul tău: după ce pornești computerul, asigură-te că s-a stabilit conexiunea.

La FuzeVPN, de exemplu, kill switch-ul aplicației pentru Windows intră în funcțiune imediat ce pornești conexiunea și, dacă aceasta eșuează, menține traficul blocat până când alegi să te deconectezi. Așa că, dacă pe computer internetul pare să nu mai meargă, verifică starea VPN-ului înainte să dai vina pe router.

O extensie de browser, chiar dacă rămâne activă tot timpul, acoperă de regulă doar browserul: celelalte aplicații, inclusiv cele de mesagerie, trec pe lângă tunel. Ca să acoperi tot computerul, ai nevoie de aplicația VPN.

Pe iPhone: totul depinde de aplicație

Funcția de sistem „VPN mereu activ” (Always-on VPN) este gândită pentru iPhone-urile gestionate de o organizație, cum ar fi o firmă sau o școală, și funcționează numai cu protocolul IKEv2. Începând cu iOS 27, nu mai cere ca iPhone-ul să fie „supervizat”, după cum arată documentația Apple (în limba engleză). Pe un iPhone personal, caută mai degrabă în setările aplicației tale VPN o opțiune de conectare automată sau de blocare a traficului dacă VPN-ul se întrerupe.

Întrebări frecvente

Ar trebui să las VPN-ul pornit și pe datele mobile?

Rețeaua operatorului tău nu e un Wi-Fi necunoscut: e chiar cea pe care CNIL recomandă s-o preferi, în articolul deja citat (în limba franceză). Raționamentul e deci același ca acasă. Adevăratul avantaj al unui VPN ținut pornit pe 4G sau 5G e că va fi încă activ când telefonul trece pe un Wi-Fi. Pe de altă parte, VPN-ul consumă ceva mai multe date, care se scad din traficul inclus în abonament, ca toate celelalte.

Pe ce dispozitive să activez mai întâi VPN-ul?

Pe cele pe care le iei cu tine când pleci de acasă. Începe cu telefonul, pentru că el schimbă rețeaua fără să te întrebe: pe Android, pornește opțiunile „VPN activat permanent” și „Blochează conexiunile fără VPN”, apoi păstrează aceste setări câteva zile. Notează ce nu merge cu adevărat, de exemplu un site sau imprimanta, și rezolvă situațiile pe rând, schimbând serverul sau oprind VPN-ul doar când e nevoie, în loc să dezactivezi totul. Pe laptop, activează kill switch-ul înainte de următoarea deplasare și verifică la fiecare pornire dacă VPN-ul s-a conectat.